8 definiții pentru viforâre
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VIFORÂRE, viforâri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a viforî și rezultatul ei. – V. viforî.
VIFORÂRE, viforâri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a viforî și rezultatul ei. – V. viforî.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
viforâre sf [At: SĂULESCU, HR. I, 200/6 / V: ~rar~ / Pl: ~ri / E: viforî] 1 (Pop) Suflare (violentă) a vântului (însoțită de ninsoare) Si: (pop) viforeală. 2 (Înv; fig) Stare de agitație (socială).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
viforare sf vz viforâre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
viforare s.f. v. viforîre.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
viforîre s.f. (pop.) Acțiunea de a viforî și rezultatul ei. • pl. -i. și viforare s.f. /v. viforî.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
viforâre (pop.) s. f., g.-d. art. viforârii; pl. viforâri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
viforâre (pop.) s. f., g.-d. art. viforârii; pl. viforâri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
viforâre s. f., g.-d. art. viforârii; pl. viforâri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
viforâre, viforârisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a viforî și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- viforî DEX '98 DEX '09