3 definiții pentru vestegălui
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
vestegălui vt [At: DSR / Pzi: ~esc / E: ns cf mg elveszteget] (Buc; Mol; c. i. averi, bunuri etc.) A utiliza fără socoteală (și până la epuizare).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VESTEGĂLUI vb. v. folosi, întrebuința, recurge, servi, sluji, utiliza, uza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vestegălui vb. v. FOLOSI. ÎNTREBUINȚA. RECURGE. SERVI. SLUJI. UTILIZA. UZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: vestegălui
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)