frag¹ sm [At: ALECSANDRI, P. P. 31 / Pl: ~agi / E: drr fragă] 1 Mică plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpină scurtă, frunze distribuite în rozetă, flori albe și cu fructe mici, conice, roșii sau albicioase, comestibile Si: ~-de-pădure, ~-iepuresc (Fragaria vesca). 2 (Șîc ~-de-câmp) Căpșun (Fragaria moschata). 3 (Mol; Buc) Fragă (1).

frag² sm vz fragă

FRAG¹, fragi, s. m. Mică plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpină scurtă, cu frunze dispuse în rozetă, cu flori albe și cu fructe mici, conice, roșii sau albicioase, comestibile (Fragaria vesca). ◊ Compus: frag de-câmp = căpșun. – Din fragă (derivat regresiv).

FRAG² s. m. v. fragă.

FRAG ~gi n. Plantă erbacee cu tulpina scurtă, cu frunze distribuite în rozetă, cu flori albe și cu fructe roșii comestibile. /Din fragă

frag (plantă) s. m., pl. fragi

Castanea sativa Mill. (syn. C. vesca Gaertn.). Specie care înflorește vara. Flori unisexuat-monoice; cele femele axilare, cca 3. la baza amenților masculi, însoțite de un involucru verde, cu spini lungi (stil terminat cu 6 stigmate); cele mascule cu o bractee (periant cu 8 diviziuni și cca 20 stamine), în amenți galbeni, erecți, lungi de 12-32 cm. Frunze oblong-lanceolate, alterne, cu dinți rari, lung-spinoși, pe margine, nervațiune proeminentă, 16-22 nervuri secundare paralele, glabre sau păroase pe dos. Fructele comestibile, achene, brun-întunecate, solitare sau 3 închise în involucru (cupă globuloasă), acoperite cu numeroși ghimpi. Tulpină (cca 25 m înălțime) erectă, groasă, cilindrică, cu scoarță cenușie-verzuie cu pete albicioase și ramuri glabre. Muguri distihi, ovoizi.

FRAG s. (BOT.; Fragaria vesca) (reg.) pomniță.

FRAG s. v. căpșun.