VERGELAT, -Ă, vergelați, -te, adj. (Reg.; despre scheletul de lemn al unor construcții) Cu vergele bătute pe suprafața pereților. – V. vergela.

vergelat¹ sn [At: CANTEMIR, S. M. 320/1 / V: (reg) vir~ / Pl: ? / E: vergela] 1 Vergel¹ (1). 2 (Pex) Vergel¹ (2).

vergelat², ~ă a [At: PAMFILIE, I. C. 444 / Pl: ~ați, ~e / E: vergela] (Buc; d. pereți sau tavane de lemn) Șipcuit.

vergelat¹ s.n. Vergel. • /v. vergela.

vergelat², -ă adj. (despre scheletul de lemn al unor construcții) Cu vergele bătute pe suprafața pereților. • pl. -ți, -te. /v. vergela.

VERGELAT, -Ă, vergelați, -te, adj. (Despre scheletul de lemn al unor construcții) Cu vergele bătute pe suprafața pereților. – V. vergela.

VERGELAT, -Ă, vergelați, -te, adj. (Despre construcții de lemn) Cu vergele sau cu leațuri bătute pe suprafața pereților. Cele mai multe case au poduri vergelate și cu sufituri. PAMFILE, I. C. 444.

vergelat n. ghicirea viitorului cu ajutorul unor vergele (ori cu linte, bobi, oale) în noaptea spre sfântu Vasile, spre a afla cele ce se vor întâmpla în cursul anului.

vergel¹ sn [At: STAMATI. D. / V: (reg) ~rjel, vărjel, vir~ / Pl: (rar) ~uri, (rar) ~e / E: pvb vergela] 1 Obicei practicat în noaptea de Anul Nou, uneori la Crăciun sau la Bobotează, constând dintr-o petrecere în cursul căreia, prin diverse practici magice, se prezice viitorul celor prezenți pentru anul care urmează sau li se ghicește fetelor ursitul Si: vergelat¹ (1). 2 (Pex) Petrecere care are loc la Crăciun, la Anul Nou etc. Si: vergelat¹ (2).

vergel² s vz vergea

virgelat sn vz vergelat¹

vergél și vergelát n., pl. urĭ (d. vergelez). Mold. Trans. Un fel de a prezice soarta fetelor și flăcăilor pin ajutoru unor vergele și boabe de linte și de bob. (Descris de Cant. Scris. În rTP. 3, 9-12, 113, e vorba de fire de păr de porc îld. vergele). – În Trans. bricelat.

vergelat s.n. (înv. și reg.) ghicirea viitorului cu ajutorul unei vergele.