2 definiții pentru veștmântar (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

veștmântar2, ~ă a [At: CAMIL PETRESCU, O. II, 84 / Pl: ~i, ~e / E: vestimentar pad veșmânt] (Rar) 1-2 Vestimentar (1-2).

VEȘTMÎNTÁR2, -Ă, veștmintari, -e, adj. (Rar) Privitor la îmbrăcăminte, de îmbrăcăminte; vestimentar. Aceste deosebiri veștmîntare. CAMIL PETRESCU, O. II 84.

Intrare: veștmântar (adj.)
veștmântar2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veștmântar
  • veștmântarul
  • veștmântaru‑
  • veștmânta
  • veștmântara
plural
  • veștmântari
  • veștmântarii
  • veștmântare
  • veștmântarele
genitiv-dativ singular
  • veștmântar
  • veștmântarului
  • veștmântare
  • veștmântarei
plural
  • veștmântari
  • veștmântarilor
  • veștmântare
  • veștmântarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

veștmântar (adj.)

etimologie: