6 definiții pentru van (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
van1 sn [At: DN2 / Pl: ? / E: fr van] (Frr) Trăsură închisă care servește la transportul cailor de curse.
van2, ~ă a [At: HELIADE, O. I, 369 / Pl: ~i, ~e / E: lat vanus, -a, -um, it vano cf fr vain] 1 Zadarnic. 2 Iluzoriu. 3 Neîntemeiat. 4-5 (Îljv) În ~ (Care este) în zadar. 6 (Înv; d. oameni) Vanitos (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
van1 s.n. Trăsură închisă pentru transportul cailor de curse. • pl. -e. /<engl., fr. van.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VAN s.n. Trăsură închisă pentru transportul cailor de curse. [< fr., engl. van].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VAN1 s. n. trăsură închisă pentru transportul cailor de curse. (< engl., fr. van)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!van (în ~) loc. adj., loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: van (s.n.)
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
vansubstantiv neutru
- 1. Trăsură închisă pentru transportul cailor de curse. DN
etimologie:
- van DN