7 definiții pentru vâji


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂJÍ, vâjesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se potrivi, a fi pe măsură; (despre oameni) a fi sau a cădea de acord, a se învoi.

VÎJÍ, vîjesc, vb. IV. Refl. (Regional, despre persoane) A se potrivi unul cu altul, a cădea de acord (la un tîrg, la o tocmeală). Hai, bade, să ne iubim, Că amîndoi ne vîjim, Și la ochi și la sprîncene. POP. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A fi potrivit, a veni bine, pe măsură. Bucuria fetei că i se vîjește [papucul], dar bucurie scurtă, că numai cu unul ce să facă. RETEGANUL, la CADE.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VÂJÍ vb. v. potrivi, veni.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vîjí (-jésc, -ít), vb. refl. – A coincide, a semăna. Origine incertă. Poate de la vîjîi „a urla”, cf. se isbește „se aseamănă”. În Trans.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

vâjí, vb. refl. – v. văji („a se potrivi”).

vâjí, vb. refl. – v. văji.

Intrare: vâji
verb (V403)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vâji
  • vâjire
  • vâjit
  • vâjitu‑
  • vâjind
  • vâjindu‑
singular plural
  • vâjește
  • vâjiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vâjesc
(să)
  • vâjesc
  • vâjeam
  • vâjii
  • vâjisem
a II-a (tu)
  • vâjești
(să)
  • vâjești
  • vâjeai
  • vâjiși
  • vâjiseși
a III-a (el, ea)
  • vâjește
(să)
  • vâjească
  • vâjea
  • vâji
  • vâjise
plural I (noi)
  • vâjim
(să)
  • vâjim
  • vâjeam
  • vâjirăm
  • vâjiserăm
  • vâjisem
a II-a (voi)
  • vâjiți
(să)
  • vâjiți
  • vâjeați
  • vâjirăți
  • vâjiserăți
  • vâjiseți
a III-a (ei, ele)
  • vâjesc
(să)
  • vâjească
  • vâjeau
  • vâji
  • vâjiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vâji

  • 1. regional (Despre persoane) A se potrivi unul cu altul, a cădea de acord (la un târg, la o tocmeală).
    surse: DLRLC DLRM un exemplu
    exemple
    • Hai, bade, să ne iubim, Că amîndoi ne vîjim, Și la ochi și la sprîncene. POP.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A fi potrivit, a veni bine, pe măsură.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Bucuria fetei că i se vîjește [papucul], dar bucurie scurtă, că numai cu unul ce să facă. RETEGANUL, la CADE.
        surse: DLRLC

etimologie: