4 definiții pentru urdora

Explicative DEX

urdora vi [At: DR. IX, 419 / V: uldura, ~dura (înv) ~ori / Pzi: 3 ~rează / E: urdoare] (Reg; d. ochi) A face urdori (1) Si: (reg) a urdoroșa.

uldura v vz urdora

urdori v vz urdora

urdura v vz urdora

Intrare: urdora
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • urdora
  • urdorare
  • urdorat
  • urdoratu‑
  • urdorând
  • urdorându‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • urdorează
(să)
  • urdoreze
  • urdora
  • urdoră
  • urdorase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • urdorează
(să)
  • urdoreze
  • urdorau
  • urdorară
  • urdoraseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uldura
  • uldurare
  • uldurat
  • ulduratu‑
  • uldurând
  • uldurându‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • uldurează
(să)
  • uldureze
  • uldura
  • uldură
  • uldurase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • uldurează
(să)
  • uldureze
  • uldurau
  • uldurară
  • ulduraseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • urdori
  • urdorire
  • urdorit
  • urdoritu‑
  • urdorind
  • urdorindu‑
singular plural
  • urdorește
  • urdoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • urdoresc
(să)
  • urdoresc
  • urdoream
  • urdorii
  • urdorisem
a II-a (tu)
  • urdorești
(să)
  • urdorești
  • urdoreai
  • urdoriși
  • urdoriseși
a III-a (el, ea)
  • urdorește
(să)
  • urdorească
  • urdorea
  • urdori
  • urdorise
plural I (noi)
  • urdorim
(să)
  • urdorim
  • urdoream
  • urdorirăm
  • urdoriserăm
  • urdorisem
a II-a (voi)
  • urdoriți
(să)
  • urdoriți
  • urdoreați
  • urdorirăți
  • urdoriserăți
  • urdoriseți
a III-a (ei, ele)
  • urdoresc
(să)
  • urdorească
  • urdoreau
  • urdoriră
  • urdoriseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • urdura
  • urdurare
  • urdurat
  • urduratu‑
  • urdurând
  • urdurându‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • urdurează
(să)
  • urdureze
  • urdura
  • urdură
  • urdurase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • urdurează
(să)
  • urdureze
  • urdurau
  • urdurară
  • urduraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urdoraverb

  • 1. (Despre ochi) A face urdori. MDA2
etimologie:
  • urdoare MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.