urdi¹ [At: DDRF / V: ~da, urzi / Pzi: ~desc / E: urdă] (Reg) 1-2 vti A mesteca continuu cu urdarul (3) în zerul gras pus la fiert pentru a se alege urda (1) din el, împiedicând-o să se prindă de fundul căldării. 3-4 vri A prepara urda (1). 5-6 vir (D. zerul rămas de la prepararea cașului sau a untului) A se separa prin fierbere în grămăjoare de urdă (1) și într-un zer apătos. 7 vz (D. laptele pus la fiert) A se brânzi. 8 vr (Pan; d. culori) A se îngroșa. 9 vr (D. lapte) A se sărbezi. 10 vi (D. laptele prins) A se altera (42).

URDI (-desc) vb. intr. 🐑 A face urdă, a învîrti cu tăujerul în căldarea cu zăr spre a se ridica deasupra toată urda și a o împiedeca de a se prinde de căldare.

URDI, urdesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A face urdă. Ceaun de urdit.

URDI, urdesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A face urdă. – Din urdă.

urda v vz urdi¹

urzi² v vz urdi¹

URZI (urzesc, Băn. ord) vb. tr. 1 ⛓ A înșira în lung firele de tort, depănate pe mosoare, cu ajutorul alergătoarei sau urzitoarei: Marți nu-i bine a urzi pînza, c’apoi e a năpaste (GOR.); pentru o fată care urzește pînza de-a lungul gardului, un cîne... este o ivire mai mult decît supărăcioasă (SLV.); pr. anal.: Paingănul urzește o pînză încîlcită (ALECS.); mîna lui turti cu furie, pe fundul unui butoiu, un păianjen ce-și urzea în ticnă ițele sale (ODOB.) ¶ 2 A clădi din temelie, a întemeia: pre acea vreme au urzit Petru-Vodă mănăstirea Pobrota, numai pînă în jumătate (GR.-UR.); mănăstirea... Sfînta Maria și Hangul, la munte, și Dragomirna, la Suceavă, o au săvîrșit și au urzit și Bîrnova, pre numele său (M.-COST.) ¶ 3 A crea, a plăzmui: Sfîntulețul, voind să prăsească oameni, s’a apucat să urzească pămîntul, într’o Marți (R.-COD.); acest copaciu era înalt și gros și bătrîn de cînd urzise Dumnezeu pămîntul (ISP.); nu știu cum, mi se părea c’atunci se urzește lumea, sub ochii mei (VLAH.); Dumnezeu cela ce au zidit pre tine și te-au urzit (BIBL.) ¶ 4 Ⓕ A făuri pe ascuns, a unelti, a plănui în taină, a țese: începe să urzească pe sub ascuns tot felul de intrigi (VLAH.); urzeau comploturi și ațîțau revolte (NEGR.) [lat. vulg. *ordīre = clas. ordīri].

urdí, urdesc, v.i. A face urdă. – Din urdă (DLRM, MDA).

urdi, urdesc, vb. intranz. – A face urdă. – Din urdă (cuvânt autohton) (DLRM, MDA).

urdi, urdesc, vb. intranz. – A face urdă. – Din urdă.