tăuțesc, ~ească a [At: LB / V: (reg) toț~ / Pl: ~ești / E: tăut + ~esc] (Trs) 1 Care aparține tăuților Si: slovac. 2 Privitor la tăuți Si: slovac. 3 Caracteristic tăuților Si: slovac.

toțesc, ~ească a vz tăuțesc

TĂUȚESC adj. v. slovac.

tăuțesc adj. v. SLOVAC.

tăuțesc, tăuțească, adj. (reg.) Care aparține Slovaciei, privitor la Slovacia: „Apoi o vândut tătă averea lui Nedvenschi, din Țara Tăuțească” (Bilțiu-Dăncuș). – Din tăut, tăuți + suf. -esc (MDA).

tăuțesc, tăuțească, adj. – (reg.) Care aparține Slovaciei, privitor la Slovacia: „Apoi o vândut tătă averea lui Nedvenschi, din Țara Tăuțească” (Bilțiu-Dăncuș; Săpânța, 1927). – Din tăut, tăuți + suf. -esc (MDA).