O definiție pentru tărăgăiere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TĂRĂGĂIA vb. I v. tărăgăna.
Intrare: tărăgăiere
tărăgăiere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tărăgăna, tărăgănezverb
- 1. A amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acțiuni etc.; a face să se prelungească, să se întârzie o acțiune, o soluționare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: amâna tergiversa întârzia
- Petre a Smarandei tot tărăgănase și el însurătoarea. Se ținea după Mărioara Irinii. REBREANU, R. I 282. DLRLC
- 1.1. A merge încet, anevoie, târându-și picioarele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tărăgănîndu-și mersul trec frații lor, hoinarii. Cu mîna spre pomană și boarfele sub braț. LESNEA, I. 127. DLRLC
-
- 1.2. A vorbi rar, lungind silabele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ce doriți mă rog? – îl întrebă ea trăgănînd vorbele. SLAVICI, N. II 270. DLRLC
-
-
-
- Nu s-au trăgănat tare mult și sosi și Petrea Făt-Frumos. SBIERA, P. 128. DLRLC
-
- 3. A cânta alene, cu jale. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: doini
- Eu de-oi prinde a trăgăna, Frunzele vor tremura. BIBICESCU, P. P. 320. DLRLC
- 3.1. Despre vânt: adia. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: adia
- Cînd vîntu c-o trăgăna, Tu atunci te-i legăna. BIBICESCU, P. P. 280. DLRLC
-
-
etimologie:
- trăgăna („a trage” din limba latină populară). DEX '09 DEX '98