5 definiții pentru tărcare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂRCA, tărchez, vb. I. Tranz. (Reg.) A vopsi în culori variate (și nearmonizate), a trage dungi colorate; a dunga; a vărga, a bălța. – Din tărcat (derivat regresiv).

A TĂRCA ~chez tranz. rar 1) A vopsi în diferite culori. 2) A face să se tărcheze. /Din tărcat

A SE TĂRCA pers.3 se ~chea intranz. rar A-și pierde culoarea inițială (sub acțiunea apei, soarelui); a se decolora neuniform; a se spălăci; a se șterge. /Din tărcat

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tărca vb., ind. prez. 3 sg. tărchea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TĂRCA vb. 1. v. dunga. 2. v. bălța.

Intrare: tărcare
tărcare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tărcare
  • tărcarea
plural
  • tărcări
  • tărcările
genitiv-dativ singular
  • tărcări
  • tărcării
plural
  • tărcări
  • tărcărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tărca, tărchezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.