3 definiții pentru tăftui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tăftu' sn [At: (cca 1723-1746) ap. N. A. BOGDAN, C. M. 161 / Pl: ~e / E: ns cf taftur, săcui] (Îvr) Tolbă (1).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: tăftui
substantiv neutru (N70)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăftui
  • tăftuiul
  • tăftuiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • tăftui
  • tăftuiului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)