3 definiții pentru tăbluire
Explicative DEX
TĂBLUI, tăbluiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o casă cu tablă1. – Tablă1 + suf. -ui.
A TĂBLUI ~iesc tranz. (case și alte construcții) A acoperi cu tablă. /tablă + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
tăblui vb. (sil. -blu-i), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăbluiesc, imperf. 3 sg. tăbluia; conj. prez. 3 sg. și pl. tăbluiască corectat(ă)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: tăbluire
tăbluire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tăblui, tăbluiescverb
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.