4 definiții pentru târâit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

târâit1 sn [At: DLR / V: (reg) ~răit / Pl: (rar) ~uri / E: târâi1] 1-4 (Pop) Târâre (1-4). 5 (Îrg) Târât1 (5).

târâit2, ~ă [At: DLR / Pl: ~iți, ~e / E: târâi1] 1-4 a (Pop) Târât2 (1-4). 5 sf (Pop; îlav) De-a ~a Târâș1 (1). 6 sm (Reg; mpl) Târlic (3).

tîrîít m. (d. a tîrîi). Est. Pl. Papucĭ, tîrlicĭ.

Intrare: târâit
târâit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târâit
  • târâitul
  • târâitu‑
  • târâi
  • târâita
plural
  • târâiți
  • târâiții
  • târâite
  • târâitele
genitiv-dativ singular
  • târâit
  • târâitului
  • târâite
  • târâitei
plural
  • târâiți
  • târâiților
  • târâite
  • târâitelor
vocativ singular
plural
târăit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)