2 definiții pentru târlire
Explicative DEX
târlire sf [At: SCÎNTEIA, 1960, nr. 4860 / Pl: ~ri / E: târli] (Reg) Gunoire a pământului prin așezarea târlei1 (1) pe o anumită porțiune de teren.
Ortografice DOOM
târlire s. f., g.-d. art. târlirii; pl. târliri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: târlire
târlire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||