4 definiții pentru tântav

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tântav, ~ă [At: PASCU, S. 281 / Pl: ~i, ~e / E: tânt + -av] (Trs) 1 a Bâlbâit2 (1). 2-3 smf, a (Om) înalt. 4-5 smf, a (Om) voinic. 6 a (D. cai) Bine dezvoltat.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TÂNTAV adj., s. v. bâlbâit, gângav, gângăvit, gângâit.

tîntav adj., s. v. BÎLBÎIT. GÎNGAV. GÎNGĂVIT. GÎNGÎIT.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tântav, -ă, adj. (reg.) bâlbâit, gângav. 2. (om) înalt, voinic.

Intrare: tântav
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tântav
  • tântavul
  • tântavu‑
  • tânta
  • tântava
plural
  • tântavi
  • tântavii
  • tântave
  • tântavele
genitiv-dativ singular
  • tântav
  • tântavului
  • tântave
  • tântavei
plural
  • tântavi
  • tântavilor
  • tântave
  • tântavelor
vocativ singular
  • tântavule
  • tântave
  • tânta
  • tântavo
plural
  • tântavilor
  • tântavelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)