4 definiții pentru turcie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
turcie sf [At: CANTEMIR, HR. 126 / E: turc + -ie] (Înv) 1 Turcire. 2 (Îlav) Pe ~ În limba turcă (19) Si: turcește (2). 3 (Îal) Arbitrar (2).
TURCIE s. f. (Învechit, în expr.) Pe turcie = în limba turcă. Mă întîmpină un om... cînd eream să trec pă lîngă o apazvîrlă (mașină ce aruncă apa în sus, sau șadrivan pă turcie). GORJAN, H. IV 109.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURCIE s. f. (Înv., în expr.) Pe turcie = în limba turcă. – Din turc + suf. -ie.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
turcíe f. Vechĭ. Pe turcie, turcește: a judeca pe turcie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: turcie
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
turciesubstantiv feminin
- Pe turcie = în limba turcă. DLRLC
- Mă întîmpină un om... cînd eream să trec pă lîngă o apazvîrlă (mașină ce aruncă apa în sus, sau șadrivan pă turcie). GORJAN, H. IV 109. DLRLC
-
etimologie:
- turc + sufix -ie. DLRM