3 definiții pentru tupi (s.m.f.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÚPI s.n. Limbă indigenă din America de Sud. // s.m. și f. Locuitor aparținând unei populații sud-americane din zona Amazonului, care are o cultură agraro-matriarhală. [< fr., it., sp., port. tupi < cuv. indigen].

TÚPI adj. inv., s. m. f. (membru) al unei populații amerindiene din Amazonia (Brazilia și Paraguay). ◊ (s. n.) limbă vorbită de tupi. (< fr., sp., port. tupi)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tupí, tuptésc, (utuptí, hutuptí), vb. tranz., refl. – (reg.) 1. A se ascunde, a se piti: „Și piatra o răsturnați / Și-ntr-aceie vă utuptiți / Și-ntr-aceie vă porciți” (Bilțiu, 1990: 290). 2. A se astupa la ochi: „Un jucător astupându-și ochii cu mâinile se spune că tuptéște, în timp ce ceilalți se ascund prin grajduri, cotețe sau alte cotloane” (Lenghel, 1979: 222). – Cf. piti, tupila (Scriban, MDA).

Intrare: tupi (s.m.f.)
tupi (s.m.f.) substantiv masculin
substantiv masculin (M74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tupi
  • tupiul
  • tupiu‑
plural
  • tupi
  • tupii
genitiv-dativ singular
  • tupi
  • tupiului
plural
  • tupi
  • tupilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)