2 definiții pentru tumănire
Explicative DEX
TUMĂNI, tumănesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A prosti, a zăpăci pe cineva. – Ucr. tumanity.
Arhaisme și regionalisme
tumăni, tumănesc, vb. IV (reg.) a zăpăci, a ameți, a amăgi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tumănire
tumănire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tumăni, tumănescverb
-
- Ai rătăcit pe-un loc zis necurat... Nu te-o tumănit? I. CR. IV 251. DLRLC
-
etimologie:
- tumanity DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.