14 definiții pentru tulipan tulpan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tulipan2 sn vz tulpan1

tulipan1 sm [At: COTEANU, PL. 19 / V: (reg) du~, talap~, til~, ~lep~, ~Ip~, ~Ipen, ~lup~ sm, ~peni smp, sf / Pl: ~i / E: mg tulipán, ger Tulipan(e)] (Bot; reg) 1 Lalea (Tulipa biebersteiniana). 2 Lalea (Tulipa gesneriana). 3 Lalea (Tulipa oculus-solis). 4 Lalea (Tulipa praecox). 5 Coprină (1) (Narcissus poeticus). 6 (Șîc ~-de-grădină, ~-de-iarbă) Stânjenel (Iris germanica). 7 (Șîc ~-galben) Crin-galben (Hemerocallis fulva). 8 (Îf tulupan) Bujor (1) (Paeonia offîcinalis).

TULIPÁN, tulipani, s. m. (Regional; mai ales la pl.; și în forma tulpan) Nume dat mai multor specii de lalele (Tulipa). În grădina cu tulpanul, Își adapă neica calul. HODOȘ, P. P. 45. – Variantă: tulpán s. m.

TULIPÁN, tulipani, s. m. (Reg.) Nume dat mai multor specii de lalele (Tulip). [Var.: tulpán s. m.] – Sb. tulipan (germ. Tulipan[e]).

tulipan n. Bot. lalea. [Serb. TULIPAN, lit. turban (după inflorescența-i)].

tulipán m. (sîrb. pol. tulipan, d. it. tulipáno, din aceĭașĭ orig. cu tulpan și turban; germ. tulpe, fr. tulipe). Trans. Lalea.

TULPÁN1 s. m. v. tulipan.

TULPÁN1 s. m. v. tulipan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TULIPÁN s. v. iris, lalea, stânjen, stânjenel.

tulipan s. v. IRIS. LALEA. STÎNJEN. STÎNJENEL.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tulipán, tulipáne, s.n. (reg.) 1. lalea. 2. crin galben. 3. bujor.

tulipán, tulipane, s.n. – (bot.) Lalea (Tulipa gesneriana). – Cf. magh. tulipán „lalea” (MDA), germ. Tulipan(e) (DLRM, MDA).

tulipán, -e, s.n. – (bot.) Lalea (Tulipa gesneriana). – Cf. magh. tulipán, germ. Tulipan(e) (MDA).

Intrare: tulipan
tulipan1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tulipan
  • tulipanul
  • tulipanu‑
plural
  • tulipani
  • tulipanii
genitiv-dativ singular
  • tulipan
  • tulipanului
plural
  • tulipani
  • tulipanilor
vocativ singular
plural
tulipan2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tulipan
  • tulipanul
  • tulipanu‑
plural
  • tulipane
  • tulipanele
genitiv-dativ singular
  • tulipan
  • tulipanului
plural
  • tulipane
  • tulipanelor
vocativ singular
plural
tulpan1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tulpan
  • tulpanul
  • tulpanu‑
plural
  • tulpani
  • tulpanii
genitiv-dativ singular
  • tulpan
  • tulpanului
plural
  • tulpani
  • tulpanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tulipan tulpan

etimologie: