3 definiții pentru trâmbire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRÎMBI, trîmbesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pînza sul. Cînepă a arat. A grăpat-o... A țesut-o, A nălbit-o, A trîmbit-o, A croit-o. MAT. FOLK. 588.
TRÎMBI, trîmbesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pînza sul. – Din trîmbă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
trâmbi, trâmbesc, vb. IV (reg.) a face (pânza) sul.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: trâmbire
trâmbire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
trâmbi, trâmbescverb
- 1. A face pânza sul. DLRLC
- Cînepă a arat. A grăpat-o... A țesut-o, A nălbit-o, A trîmbit-o, A croit-o. MAT. FOLK. 588. DLRLC
-
etimologie:
- trâmbă DLRM