O definiție pentru troneci


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tronécĭ n., pl. urĭ și e (d. tron 1). Trans. Sertar.

Intrare: troneci
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • troneci
  • troneciul
  • troneciu‑
plural
  • troneciuri
  • troneciurile
genitiv-dativ singular
  • troneci
  • troneciului
plural
  • troneciuri
  • troneciurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • troneci
  • troneciul
  • troneciu‑
plural
  • tronece
  • tronecele
genitiv-dativ singular
  • troneci
  • troneciului
plural
  • tronece
  • tronecelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)