troglodit, ~ă [At: AETHIOPICA, 47^v/16 / Pl: ~iți, ~e / E: gr τρογλωδύτης, fr troglodyte] 1 smf Populație antică care locuia în peșterile din Africa. 2-3 smf, a (Om preistoric) care locuia în caverne. 4 smf (Fig) Persoană care are un nivel de trai extrem de scăzut. 5 smf (Fig) Persoană necivilizată Si: grosolan, retrograd.

TROGLODIT², -Ă I. s. m. f. 1. om preistoric din cuaternar care locuia în caverne. 2. (fig.) om cu un nivel de viață foarte scăzut, primitiv. ◊ om necivilizat. II. adj. (despre animale, plante) care trăiește în caverne sau peșteri. (< fr. troglodyte)

TROGLO- „peșteră, grotă”. ◊ gr. trogle „cavernă, peșteră” > fr. troglo-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. troglo-. □ ~bie (v. -bie), s. f., stare a viețuitoarelor care trăiesc numai în peșteri; ~biont (v. -biont), s. n., organism care trăiește în caverne sau peșteri; ~dit (v. -dit), adj., s. m. și f., 1. adj., (Despre plante și animale) Care crește în caverne. 2. s. m., și f., Om preistoric care trăia în peșteri; ~fil (v. -fil₁), adj., (despre viețuitoare) care trăiește și se reproduce în peșteri, fără a rămîne aici în mod exclusiv; ~xen (v. -xen), adj., care trăiește, numai accidental, ca oaspete, în peșteri.