troci vi [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~cesc / E: nct] (Mun) 1 A se preface că lucrează. 2 A pierde vremea.

trocésc v. intr. Munt. est. Prujesc, staŭ pe lîngă unu care lucrează și fac și eŭ lucrurĭ ușoare ca să par că lucrez.

troci, trocesc, vb. IV (reg.) a tândăli, a se face că lucrează.