O definiție pentru tolontăire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOLONTĂI, tolontăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A vorbi singur și mîniat; a boscorodi. – V. tolocăni.

Intrare: tolontăire
tolontăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tolontăire
  • tolontăirea
plural
  • tolontăiri
  • tolontăirile
genitiv-dativ singular
  • tolontăiri
  • tolontăirii
plural
  • tolontăiri
  • tolontăirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tolontăi, tolontăiescverb

etimologie:
  • vezi tolocăni DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.