opțiuni
  • info

4 definiții pentru tolocănit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tolocăni [At: CIHAC II, 418 / V: (reg) ~lăc~, ~coni, ~logă~, toroc~ / Pzi: ~nesc / E: fo] (Reg) 1 vi A ciocăni (2). 2 vi (Pex) A face mult zgomot. 3 vi A vorbi mult și fără rost Si: (pfm) a flecări, a pălăvrăgi, a trăncăni1 (4). 4 vi A bombăni (2). 5 vt A bate la cap pe cineva Si: a cicăli. 6 vt A certa (1).

A TOLOCĂNI ~esc pop. 1. tranz. A nu lăsa în pace, deranjând mereu; a bate la cap; a sâcâi. 2. intranz. A vorbi mult și fără rost; a trancăni; a flecări; a pălăvrăgi. /Onomat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tolocăni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tolocănesc, imperf. 3 sg. tolocănea; conj. prez. 3 sg. și pl. tolocănească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TOLOCĂNI vb. v. admonesta, bălmăji, bâigui, bârâi, bodogăni, bolborosi, bombăni, boscorodi, certa, cicăli, dăscăli, dojeni, flecări, gângăvi, îndruga, îngăima, îngâna, mârâi, molfăi, moraliza, mormăi, murmura, mustra, pălăvrăgi, plictisi, sâcâi, sporovăi, trăncăni.

Intrare: tolocănit
tolocănit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tolocănit
  • tolocănitul
  • tolocănitu‑
  • tolocănită
  • tolocănita
plural
  • tolocăniți
  • tolocăniții
  • tolocănite
  • tolocănitele
genitiv-dativ singular
  • tolocănit
  • tolocănitului
  • tolocănite
  • tolocănitei
plural
  • tolocăniți
  • tolocăniților
  • tolocănite
  • tolocănitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tolocăni, tolocănescverb

regional
  • 1. tranzitiv A cicăli, a dojeni pe cineva. DEX '09 DLRLC
    sinonime: cicăli dojeni
    • format_quote Ogoiți-vă; ce tolocăniți băiatul; cu tatăl său aveți ce-aveți, iar nu cu dînsul. CREANGĂ, A. 55. DLRLC
    • format_quote Mare luptă avea unia dintre boierii tineri cu cuconul Alecu Forăscu, care, una-două, îi tolocănea mustrîndu-i. CREANGĂ, A. 153. DLRLC
  • 2. intranzitiv Flecări, trăncăni. DEX '09 DLRLC
    sinonime: flecări trăncăni
    • format_quote Numai gura lui se aude în toate părțile. Hojma tolocănește pentru nemica toată, curat ca un nebun. CREANGĂ, P. 252. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.