opțiuni

2 definiții pentru tinos (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tinos, ~oasă [At: PSALT. HUR. 33v/16 / Pl: ~oși, ~oase a, ~uri sn / E: tină + -os] 1 a (Îvp) Plin de tină (1) Si: noroios. 2 snp (Reg) Loc noroios. 3 snp (Reg) Mlaștină. 4 a (Reg) Murdar.

TINÓS2, tinosuri, s. n. (Rar) Loc noroios, mlaștină. Și jugani se speria, în tinosuri că intra. TEODORESCU, P. P. 690.

Intrare: tinos (s.n.)
tinos2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tinos
  • tinosul
  • tinosu‑
plural
  • tinosuri
  • tinosurile
genitiv-dativ singular
  • tinos
  • tinosului
plural
  • tinosuri
  • tinosurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tinos (s.n.)

  • 1. rar Loc noroios.
    surse: DLRLC sinonime: mlaștină un exemplu
    exemple
    • Și jugani se speria, în tinosuri că intra. TEODORESCU, P. P. 690.
      surse: DLRLC

etimologie: