5 definiții pentru tincă
Explicative DEX
tincă sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~nci / E: ns cf tiurcă, tucă] (Orn; reg) Curcă (Meleagris gallopavo).
TINCĂ, tinci, s. f. (Regional) Curcă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
TINCĂ, tinci, s. f. (Reg.) Curcă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
TINCĂ s.f. (Ban.) Curcă. Tinkĕ. Gallus Indianus. AC, 374. Etimologie: cf. tiurcă, tincă.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tincă s.f. (reg.) curcă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tincă
tincă substantiv feminin
| substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tincă, tincisubstantiv feminin
- 1. Curcă. DLRLCsinonime: curcă
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.
Exemple de pronunție a termenului „tincă” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2