O definiție pentru termitofilă
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
TERMITO- „termite”. ◊ L. tz. termes, itis „vierme care roade lemnul” > fr. termito-, engl. id. > rom. termito-. □ ~fag (v. -fag), adj., (despre animale) care se hrănește cu termite; ~file (v. -fil1), s. f. pl., ciuperci care trăiesc în coloniile de termite.
Intrare: termitofilă
termitofilă substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||