6 definiții pentru tencuit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TENCUÍT2, -Ă, tencuiți, -te, adj. Acoperit cu tencuială. – V. tencui.

TENCUÍT2, -Ă, tencuiți, -te, adj. Acoperit cu tencuială. – V. tencui.

tencuit2, ~ă a [At: PENESCU, M. 63/10 / V: (înv) tin~ / Pl: ~iți, ~e / E: tencui1] 1 (D. ziduri, construcții etc.) Acoperit cu tencuială (2) Si: (reg) văcălit. 2 (Îvr; d. pereți) Tapisat (1).

tencuit3, ~ă a [At: SANDU-ALDEA, D. N. 188 / Pl: ~iți, ~e / E: tencui2] (Rar) Așezat în teancuri1 (2) .

TENCUÍT2, -Ă, tencuiți, -te, adj. Acoperit cu tencuială. Înăuntru bisericii sînt două coloane mărețe, dar, îndată ce le atingi cu mîna, vezi că sînt de lemn scobit, tencuite, ca să imite coloanele de marmură. BOLINTINEANU, O. 294.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TENCUÍT adj. (CONSTR.) (Transilv.) văcălit. (Perete ~.)

TENCUIT adj. (CONSTR.) (Transilv.) văcălit. (Perete ~.)

Intrare: tencuit (adj.)
tencuit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tencuit
  • tencuitul
  • tencuitu‑
  • tencui
  • tencuita
plural
  • tencuiți
  • tencuiții
  • tencuite
  • tencuitele
genitiv-dativ singular
  • tencuit
  • tencuitului
  • tencuite
  • tencuitei
plural
  • tencuiți
  • tencuiților
  • tencuite
  • tencuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tencuit (adj.)

  • 1. Acoperit cu tencuială.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: văcălit un exemplu
    exemple
    • Înăuntru bisericii sînt două coloane mărețe, dar, îndată ce le atingi cu mîna, vezi că sînt de lemn scobit, tencuite, ca să imite coloanele de marmură. BOLINTINEANU, O. 294.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi tencui
    surse: DEX '98 DEX '09