3 definiții pentru temeinicire

Explicative DEX

TEMEINICI, temeinicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să devină temeinic. – Din temeinic.

TEMEINICI, temeinicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să devină temeinic. – Din temeinic.

temeinici vt [At: C. PETRESCU, ap. SCL 1976, 403 / Pzi: ~icesc / E: temeinic] (Rar) A face să devină temeinic (1) Si: a consolida.

Ortografice DOOM

temeinici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. temeinicesc, imperf. sg. temeinicea; conj. prez. 3 sg. și pl. temeinicească

Intrare: temeinicire
temeinicire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • temeinicire
  • temeinicirea
plural
  • temeiniciri
  • temeinicirile
genitiv-dativ singular
  • temeiniciri
  • temeinicirii
plural
  • temeiniciri
  • temeinicirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

temeinici, temeinicescverb

  • 1. rar A face să devină temeinic. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • temeinic DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.