6 definiții pentru teflu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

teflu sn [At: DR. III, 448 / V: (reg) tef / Pl: ~ri / E: ns cf tiflă] (Mun) 1 Rât1. 2 (D. porci; îe) A da cu ~ful A râma. 3 (Irn; d. oameni; îae) A se obrăznici.

téflu n., pl. urĭ. Munt. vest. Rît. V. flit, zotcă.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

téflu (-luri), s. n. – Bot, rît de porc. – Var. Munt. tef. Creație expresivă, cf. nătăfleț, și toate creațiile verbale care sugerează ideea de „obiect rotund”. După ipoteza improbabilă a lui Bogrea, Dacor., V, 852, în relație cu tc. (arab.) tefl „salivă”. Var. circulă în Dîmbovița. – Der. tufli, vb. (a înfunda, a pune o pălărie pe cap și a o turti în același timp), cuvînt citat în dicționare pentru Mold., dar care se folosește și în Munt. (îl întrebuințează Murnu; legătura cu sb. tuviti „a face socoteala” sugerată de Scriban sau cu ceh. tjukati „a turti”, propusă de Cihac, II, 425, nu este posibilă); tuflă, s. f. (Arg., portofel, portmoneu); infuflica, vb. (a se ghiftui, a se sătura); tuflu, s. n. (Arg., portofel), în loc de tuflă, sau poate din germ. Zuflucht „recurs”.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

teflu, tefle s. n. gură.

Intrare: teflu
substantiv neutru (N39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teflu
  • teflul
  • teflu‑
plural
  • tefluri
  • teflurile
genitiv-dativ singular
  • teflu
  • teflului
plural
  • tefluri
  • teflurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)