3 definiții pentru tanare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tanare sf [At: VÎN. PESC. februarie 1964, 17 / Pl: ? / E: ns cf fr tanner] (Rar) Tăbăcire.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TANARE s. v. argăseală, argăsire, argăsit, tăbăceală, tăbăcire, tăbăcit.

tanare s. v. ARGĂSEALĂ. ARGĂSIRE. TĂBĂCEALĂ. TĂBĂCIRE. TĂBĂCIT.

Intrare: tanare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tanare
  • tanarea
plural
  • tanări
  • tanările
genitiv-dativ singular
  • tanări
  • tanării
plural
  • tanări
  • tanărilor
vocativ singular
plural