4 definiții pentru taică-meu taică-său taică-tău


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

táică-meu (-tău, -său) (pop.) s. m. + adj. pr.

*táică-miu (-tu,-su) (fam.) s. m. + adj. pr.

táică-meu (-tău, -său) s. m.

táică-meu (-tău, -său) s. m. + adj.

Intrare: taică-meu
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taică-meu
plural
genitiv-dativ singular
  • taică-meu
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taică-tău
plural
genitiv-dativ singular
  • taică-tău
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taică-său
plural
genitiv-dativ singular
  • taică-său
plural
vocativ singular
plural