4 definiții pentru sămânțare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sămânțare sf [At: A III, 2 / Pl: ~țări / E: sămânța] (Reg) 1 Semănare1 (1). 2 Ceea ce se scutură din fânul uscat Si: stroh.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SĂMÂNȚARE s. v. însămânțare, însămânțat, semănare, semănat, semănătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sămînțare s. v. ÎNSĂMÎNȚARE. ÎNSĂMÎNȚAT. SEMĂNARE. SEMĂNAT. SEMĂNĂTURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sămânțare, sămânțări, s.f. (reg.) 1. însămânțare. 2. ceea ce se scutură din fânul uscat; stroh.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: sămânțare
sămânțare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||