4 definiții pentru sălcet

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sălcet sn [At: ANON. CAR / Pl: ~uri, ~e / E: salce2 + -et] Loc acoperit cu (pădure de) sălcii1 Si: sălciș, (reg) sălcari, sălcărie, sălcăriș, sălcime, sălciniș.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SĂLCET s. sălciș, (reg.) sălcime, sălciniș, (vestul Transilv.) sălcari (pl.). (Un ~ crescut pe malul apei.)

SĂLCET s. sălciș, (reg.) sălcime, sălciniș, (vestul Transilv.) sălcari (pl.). (Un ~ crescut pe malul apei.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sălcet, sălceturi, s.n. – (reg.) Loc acoperit cu sălcii; sălciniș, desiș, crâng. – Lat. salicetum „sălcet, salcie” (Cihac, Philippide, cf. DER; Loșonți); din salce + suf. -et (MDA).

Intrare: sălcet
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sălcet
  • sălcetul
  • sălcetu‑
plural
  • sălceturi
  • sălceturile
genitiv-dativ singular
  • sălcet
  • sălcetului
plural
  • sălceturi
  • sălceturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)