2 definiții pentru săbuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SĂBUI, săbuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A croi, a ciopli, a lucra. – Din săbău.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SĂBUI vb. v. săbia.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: săbuit
săbuit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
săbui, săbuiescverb
-
- Noi mireasă i-am găsit... Din bardă nebărduită, De secure săbuită. MAT. FOLK. 150. DLRLC
-
etimologie:
- săbău DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.