sângeap¹ sm [At: POLIZU / V: ~njap, săngial, sin~, singeapă sf / Pl: ~epi, (rar) ~uri sn / E: tc sincap, sincab] 1 (Zlg) Jder (Martes martes). 2 (Zlg) Veveriță (Sciurus vulgaris). 3 (Zlg) Dihor (1) (Putorius putorius). 4 (Zlg) Viezure (Mels mels). 5 (Prc) Blana (prelucrată) a unor animale mici.

sângeap n. blană de jder: blăni de sângeapuri negre. [Turc. SINDJAB, veveriță cenușie și blana ei].

săngiab^[1] sm vz sângeap

sânjap sm vz sângeap¹ corectat(ă)

singeap¹ sm vz sângeap

singeapă sf vz sângeap

2) sîngeáp și (maĭ vechĭ) singeáp m., pl. epĭ (turc. [d. pers.] sincab, syncab, sincef, veveriță cenușie; ngr. sendzápi, sîrb. sinğef). Veveriță cenușie (sciúrus cinéreus). S. n., pl. urĭ. Blană de veveriță cenușie (fr. petit-gris). Adj. (sîngeap, -eapă, pl. epĭ, epe). Cenușiŭ ca sîngeapu: pisicĭ singepe. V. vînăt, sur.

SÂNGEAP s. v. jder, veveriță.

sîngeap s.v. JDER. VEVERIȚĂ.

sîngeap (-gepi), s. m. – Veveriță siberiană și blana ei. – Var. sîngeap. Tc. (per.) sinceb (Roesler 602; Șeineanu, II, 323; Lokotsch 1912), cf. ngr. σιντζάπι. – Der. singepiu (var. singipiu), adj. (cenușiu), din tc. sincepi.