6 definiții pentru surghiunit (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
surghiunit, ~ă [At: IST. Ț. R. 123 / V: (înv) ~gunit / Pl: ~iți, ~e / E: surghiuni] 1-2 a, smf Exilat (3-4). 3-4 a, smf (Pex) Deportat2 (1-2). 5 a (Fig) Alungat2 (3).
surgunit, ~ă a vz surghiunit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SURGHIUNIT adj. v. alungat, gonit, izgonit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SURGHIUNIT adj., s. (JUR.) 1. adj., s. v. exilat. 2. s. v. deportat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
surghiunit adj. v. ALUNGAT. GONIT. IZGONIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SURGHIUNIT adj., s. (JUR.) 1. adj., s. alungat, exilat, gonit, izgonit, pribeag, proscris, (livr.) relegat, (înv.) surghiun. 2. s. deportat.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: surghiunit (adj.)
surghiunit1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
surgunit1 (part.) participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)