4 definiții pentru superarbitrat superarbitrare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
superarbitra vt [At: GHEȚIE, R. M. / Pzi: ~rez / E: super- + arbitra] A judeca în calitate de superarbitru.
SUPERARBITRÁ vb. tr. a acționa ca superarbitru. (< germ. superarbitrieren)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
superarbitrá vb., ind. prez. 1 sg. superarbitréz, 3 sg. și pl. superarbitreáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
SUPERARBITRÁ vb. a supraarbitra.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: superarbitrat
superarbitrat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
superarbitrare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)