5 definiții pentru sun

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sun sn [At: PSALT. 80 / V: (înv) sonru / E: ml sonus] 1 (Îrg) Sunat1. 2 (Înv) Murmur (de ape). 3 (Pex). 3 (Pex) Vuiet. 4 (Olt; Trs) Ecou (1). 5 (Înv; fig) Răsunet. 6 (Pex) Vâlvă.

1) sun n., pl. urĭ (lat sǒnus, it. suono, pv. fr. son, pg. som. V. sonet. Cp. cu tun 1. Vechĭ. Sunet – În Ps. S. ș. a. suru.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUN s. v. ecou, răsunet, sunet.

Intrare: sun
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sun
  • sunul
  • sunu‑
plural
  • sunuri
  • sunurile
genitiv-dativ singular
  • sun
  • sunului
plural
  • sunuri
  • sunurilor
vocativ singular
plural
sondru
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)