5 definiții pentru rhocadifolia

SUNĂTOÁRE s. f. Nume dat mai multor plante erbacee din familii diferite: a) plantă cu miros neplăcut din familia compozeelor, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri moi, cu flori galbene și cu miros neplăcut (Crepis foetida); b) pojarniță; c) măselariță; d) sulițică. – Lat. [herba] *sanatoria (după sunător).

sunătoáre s. f., g.-d. art. sunătórii

SUNĂTOÁRE s. (BOT.) 1. (Hypericum perforatum) pojarniță, (reg.) drobișor, fălcățea, harnică, închegătoare, pojar, pojarnică, sunaică, șerlai, zburătoare, barba-lupului, buruiană-de-năduf, crucea-voinicului, floare-de-năduf, floare-galbenă, iarba-crucii, iarba-lui-sf.-Ioan, iarba-sângelui, iarba-spaimei, iarba-spurcății, osul-iepurelui, sovârf-galben. 2. (Hypericum maculatum) (reg.) fălcățea, lujerică, merișor, sovârvariță, sulițică, brâncuță-de-pisică, iarba-spaimei, trifoi-căpresc. 3. (Crepis rhocadifolia) (reg.) barba-lupului, găină-părăsită. 4. (Crepis foetida) (reg.) măselar, pojarniță, barba-lupului, lăptuca-iepurilor.

SUNĂTOÁRE s. v. clocotici, măselariță, sulițică, vocală.

SUNĂTOÁRE f. Plantă erbacee cu tulpină dreaptă, cu numeroase flori galbene-aurii, având diferite întrebuințări în medicină; pojarniță. /<lat. sanataria

Intrare: rhocadifolia
rhocadifolia