7 definiții pentru sumerian (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUMERIÁN, -Ă, sumerieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația vechiului ținut Sumer din sudul Mesopotamiei. 2. Adj. Care aparține Sumerului sau sumerienilor (1), privitor la Sumer ori la sumerieni. ♦ (Substantivat, f.) Limba sumeriană. [Pr.: -ri-an] – Din fr. sumerien.

SUMERIÁN, -Ă, sumerieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechiului ținut din sudul Mesopotamiei, Sumer. 2. Adj. Care aparține Sumerului sau sumerienilor (1), privitor la Sumer sau la sumerieni. ♦ (Substantivat, f.) Limba sumeriană. [Pr.: -ri-an] – Din fr. sumérien.

SUMERIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Sumer. ◊ (s. f.) limbă vorbită la sud de Babilon, cu caractere cuneiforme. (< fr. sumérien)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sumerián (-ri-an) adj. m., s. m., pl. sumeriéni (-ri-eni); adj. f., s. f. sumeriánă, pl. sumeriéne

sumerián s. m., adj. m. (sil. -ri-an), pl. sumeriéni (sil. -ri-eni); f. sg. sumeriánă, g.-d. art. sumeriénei, pl. sumeriéne

sumeriánă (limbă) (-ri-a-) s. f., g.-d. art. sumeriénei (-ri-e-)

sumeriánă (limba) s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. sumeriénei (sil. -ri-e-)

Intrare: sumerian (s.m.)
  • silabație: -ri-an
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sumerian
  • sumerianul
  • sumerianu‑
plural
  • sumerieni
  • sumerienii
genitiv-dativ singular
  • sumerian
  • sumerianului
plural
  • sumerieni
  • sumerienilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)