15 definiții pentru sucnă
din care- explicative (11)
- etimologice (1)
- specializate (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sucnă sf [At: ROSETTI, B. 104 / V: sugnă, (reg) somnă, suhnă, sumnă / Pl: ~ne / E: ucr сукня, srb suknja] 1 (Îvp) Fustă (simplă, confecționată dintr-un material gros). 2 (Îvp) Rochie (dreaptă). 3 (Pgn) Orice obiect de îmbrăcăminte pentru femei (confecționat din lână sau din alt material gros). 4 (Reg) Șorț. 5 (Îc) ~-murgă Personaj mitologic din poveștile populare.
SUCNĂ, sucne, s. f. (Popular) Fustă groasă, simplă, fără încrețituri; p. ext. orice haină femeiască. Draga noastră un’te duci Cu sucnă și cu papuci? MARIAN, Î. 568. Cu preț bun a cumpărat Sucnă albă și frumoasă Bună de primblat prin casă. SEVASTOS, N. 393.D’oi, săracă mîndra mea, Că ș-asear-am fost la ea Ș-o găsii c-o sucnă rea, Pe cea bună și-o cîrpea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 442. – Variantă: sugnă s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUCNĂ, sucne, s. f. (Pop.) Fustă groasă, simplă, fără încrețituri; p. ext. haină femeiască. – Slav (v. sl. sukno).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
sucnă f. Tr. fustă. [Serb. SUKNO].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
súcnă f., pl. e (sîrb. suknja, fustă, sukno, postav; rut. suknĕa, haĭnă, suknó, postav. V. suman). Trans. Mold. nord. Hondroc. Rochie. – În Olt. suhnă, opreg de stofă cumpărată (pe cînd opregu propriŭ zis e de lînă țesută în casă). – Și sugnă (Maram).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
somnă sf vz sucnă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sugnă sf vz sucnă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
suhnă sf vz sucnă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUGNĂ s. f. v. sucnă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
súgnă, V. sucnă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
súhnă, V. sucnă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sucnă (-ne), s. f. – (Trans.) Fustă din stofă de lînă. – Var. sugnă, sumnă. Sl. sukno „postav”, de la sukati „a răsuci”, cf. suci, sucală, suman (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 379; REW 8441), și sb., cr., slov. suknja, mag. szoknya (Gáldi, Dict., 161).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sucnă, sucne, s.f. 1. (înv. și pop.) 1. fustă simplă; rochie dreaptă; obiect de îmbrăcăminte femeiesc (din lână sau din alt material gros). 2. (reg.) șorț. 3. v(pop.; în compuse) sucnă-murgă = personaj mitologic din povești.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sugnă, (sucnă, sumnă), s.f. – (reg.) „Se mai numește rochie, dar în realitate e o fustă din material fabricat, stofă de lână sau mătase. Cu timpul, a înlocuit zadiile. Fuste lungi, crețe, din cașmir înflorat, iar mai recent din stofă sau catifea. La sucnă se poartă cămașa maramureșeană” (Bănățeanu 1965: 121): „Cu tropotu’ cizmelor, / Cu poalele sucnilor” (Bilțiu, 1996: 77). – Din sl. sukno „postav” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, cf. DER; DLRM).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sugnă, (sucnă, sumnă), s.f. – „Se mai numește rochie, dar în realitate e o fustă din material fabricat, stofă de lână sau mătase. Cu timpul, a înlocuit zadiile. Fuste lungi, crețe, din cașmir înflorat, iar mai recent din stofă sau catifea. La sucnă se poarte în continuare cămașa maramureșeană” (Bănățeanu 1965: 121): „Cu tropotu cizmelor, / Cu poalele sucnilor” (Bilțiu 1996: 77). – Din sl. sukno „postav”, de la sukati „a răsuci” (DER); Din magh. szoknya „fustă” (Țurcanu).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sucnă, sucnesubstantiv feminin
- 1. Fustă groasă, simplă, fără încrețituri. DLRLCdiminutive: sucniță
- Draga noastră un’te duci Cu sucnă și cu papuci? MARIAN, Î. 568. DLRLC
- Cu preț bun a cumpărat Sucnă albă și frumoasă Bună de primblat prin casă. SEVASTOS, N. 393. DLRLC
- D’oi, săracă mîndra mea, Că ș-asear-am fost la ea Ș-o găsii c-o sucnă rea, Pe cea bună și-o cîrpea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 442. DLRLC
- 1.1. Orice haină femeiască. DLRLC
-
etimologie:
- sukno DLRM