3 definiții pentru stroncănire

Explicative DEX

stroncănire sf [At: DRLU / Pl: ? / V: (îvr) ștronfă~ / E: stroncăni] (Trs) Trăncănire.

Sinonime

STRONCĂNIRE s. v. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuție, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie.

stroncănire s. v. FLECĂREALĂ. FLECĂRIE. FLECĂRIRE. FLECĂRIT. LIMBUȚIE. PĂLĂVRĂGEALĂ. PĂLĂVRĂGIRE. PĂLĂVRĂGIT. SPOROVĂIALĂ. SPOROVĂIRE. SPOROVĂIT. TĂIFĂSUIALĂ. TĂIFĂSUIRE. TĂIFĂSUIT. TRĂNCĂNEALĂ. TRĂNCĂNIT. VORBĂRAIE. VORBĂRIE.

Intrare: stroncănire
stroncănire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stroncănire
  • stroncănirea
plural
  • stroncăniri
  • stroncănirile
genitiv-dativ singular
  • stroncăniri
  • stroncănirii
plural
  • stroncăniri
  • stroncănirilor
vocativ singular
plural