14 definiții pentru striște

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

striște sf [At: CORESI, ap. DHLR II, 532 / V: (îrg) ~râște[1], tr~, (înv) ~răi~, ~rănș~, ~trânș~, triste, (îvr) ~inș~, (reg) ~râștie, triștă / Pl: ~ti / E: slv сърѧща, срєща] 1 (Îvp; de obicei construit cu verbe ca „a avea”, „a fi” sau cu echivalente ale acestora) Soartă1 (1). 2 (Îvp) Noroc. 3 (Mar; în urări) Fericire (1). 4 (Îrg; șîs triște rea, grea ~tie) Nenoroc. 5 (Reg; îlpp) În triștea cuiva În ciuda cuiva. 6 (Îal) Pe seama cuiva. 7 (Îvr) Acțiune (2). 8 (Îvr) Proiect (1).

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: strâștie LauraGellner

strâștie[1] sf vz striște

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: strâște LauraGellner

tríște și (vechĭ) stríște și strînște f. (bg. srĭešta, întîlnire, d. vsl. sŭrenšta, srenšta sŭrĭeteniĭe, strĭeteniĭe, d. sŭrĭetati, a întîlni; rus. strĭetenie. V. răstriște, stretenie). Munt. Olt. Soartă, noroc: a avut triște de ploaĭe la timp. – La Vlah.: sînt oamenĭ care aduc noroc, după cum îs alțiĭ purtătorĭ de triște (= nenoroc. Univ. 1909, 4 Aŭg., 1, 5). V. loavă.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRIȘTE s. v. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, șansă, ursită, zodie.

striște s. v. DESTIN. FATALITATE. MENIRE. NOROC. PREDESTINARE. SOARTĂ. ȘANSĂ. URSITĂ. ZODIE.

Intrare: striște
striște
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strănște
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strânște
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strinște
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strâștie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
triste
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
triștă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • triște
  • triștea
plural
  • triști
  • triștile
genitiv-dativ singular
  • triști
  • triștii
plural
  • triști
  • triștilor
vocativ singular
plural