opțiuni
  • info

7 definiții pentru strabică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRABIC, -Ă, strabici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de strabism. – Din fr. strabique.

STRABIC, -Ă, strabici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de strabism. – Din fr. strabique.

strabic, ~ă [At: DN2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr strabique] 1-2 smf, a (Persoană) care suferă de strabism Si: șașiu (1-2), (pop) zbanghiu (reg) bazaochi (1), ceacâr (1-2), ceur, chiomp (14), chior (14-15), pachionț, paliu2, ponciur. 3 a (D. ochi, privire) Specific unui strabic (2) Si: chiorâș (13), cruciș (14), încrucișat, pieziș, sașiu (1), (pop) zbanghiu, (reg) paliu2, ponciș.

STRABIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de strabism, sașiu. [Cf. fr. strabique].

STRABIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de strabism. (< fr. strabique)

STRABIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care suferă de strabism; care are privirea încrucișată. /<fr. strabique

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

strabic adj. m., s. m., pl. strabici; adj. f., s. f. strabică, pl. strabice

strabic adj. m., s. m., pl. strabici; adj. f., s. f. strabică, pl. strabice

Intrare: strabică
strabică substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strabică
  • strabica
plural
  • strabice
  • strabicele
genitiv-dativ singular
  • strabice
  • strabicei
plural
  • strabice
  • strabicelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strabic, strabicisubstantiv masculin
strabică, strabicesubstantiv feminin
strabic, strabicăadjectiv

  • 1. (Persoană) care suferă de strabism. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: sașiu
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.