7 definiții pentru stopat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STOPAT1 s. n. Faptul de a stopa2; stopare2. – V. stopa2.
STOPAT1 s. n. Faptul de a stopa2; stopare2. – V. stopa2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stopat1 sn [At: DLR / Pl: ? / E: stopa1] 1 Oprire (a unui vehicul aflat în mișcare. 2 (Spt) Oprire. 3-4 (Spt) Stopare1 (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stopat2 sn [At: LTR2 / Pl: ? / E: stopa2] Reparare fină, manuală sau mecanică a deșirăturilor, a rupturilor, a răriturilor etc. unor țesături ori ale unei confecții din țesături etc., cu deșirături, rupturi, rărituri etc. Si: stopaj, stopare2. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STOPAT s.n. Acțiunea de a stopa2 și rezultatul ei; stopaj. [< stopa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STOPAT s. n. faptul de a stopa; stopare2, stopaj. (< stopa)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STOPAT s. stopaj, stopare. (~ul unei țesături rupte.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STOPAT s. stopaj, stopare. (~ unei țesături rupte.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
stopatsubstantiv neutru
etimologie:
- stopa DEX '09 DEX '98 DN