5 definiții pentru spăima

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

spăima vtr [At: (a.1652), ap. CADE / Pzi: ~mez / E: spaimă] (Îrg) 1-2 A (se) înspăimânta.

spăĭméz v. tr. (d. spaĭmă). Vechĭ. Spăĭmînt: toțĭ spăĭmațĭ de grija morțiĭ (Cost. 1, 297). – Și însp-.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPĂIMA vb. v. cutremura, încrâncena, înfiora, înfricoșa, îngrozi, înspăimânta, tremura, zgudui.

spăima vb. v. CUTREMURA. ÎNCRÎNCENA. ÎNFIORA. ÎNFRICOȘA. ÎNGROZI. ÎNSPĂIMÎNTA. TREMURA. ZGUDUI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

spăima, spăimez, vb. I (înv. și reg.) a (se) înspăimânta.

Intrare: spăima
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spăima
  • spăimare
  • spăimat
  • spăimatu‑
  • spăimând
  • spăimându‑
singular plural
  • spăimea
  • spăimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spăimez
(să)
  • spăimez
  • spăimam
  • spăimai
  • spăimasem
a II-a (tu)
  • spăimezi
(să)
  • spăimezi
  • spăimai
  • spăimași
  • spăimaseși
a III-a (el, ea)
  • spăimea
(să)
  • spăimeze
  • spăima
  • spăimă
  • spăimase
plural I (noi)
  • spăimăm
(să)
  • spăimăm
  • spăimam
  • spăimarăm
  • spăimaserăm
  • spăimasem
a II-a (voi)
  • spăimați
(să)
  • spăimați
  • spăimați
  • spăimarăți
  • spăimaserăți
  • spăimaseți
a III-a (ei, ele)
  • spăimea
(să)
  • spăimeze
  • spăimau
  • spăima
  • spăimaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)